O dată cu venirea primăverii am stabilit sa plantăm flori cu toţi copiii din programul „Comunităţi Locale”.Am început cu Dioşti. Aici a fost mai dificil, întrucât am găsit destul de greu să ne stabilim locul propriu-zis unde să plantăm floricele.O dată cu venirea primăverii am stabilit sa plantăm flori cu toţi copiii din programul „Comunităţi Locale”.Am început cu Dioşti. Aici a fost mai dificil, întrucât am găsit destul de greu să ne stabilim locul propriu-zis unde să plantăm floricele.

Întreaga curte a şcolii era cimentuită, iar în puţinele locuri unde se putea planta, unde era într-adevăr pământ, era practic imposibil de săpat deoarece stratul de la suprafaţă era foarte tare. Într-un final, am găsit o locaţie adecvată, copiii au săpat în anumite locuri apropiate de balta din spatele şcolii pentru a ridica nivelul pământului din locaţia unde urma să plantăm florile.
Cu ajutorul instrumentelor de lucru aduse de copii, am nivelat, greblat şi săpat terenul pentru a pune florile. După ce terenul a fost pregătit, fiecare a trebuit să-şi aleagă câte două flori şi să pună cu mânuţele lui în groapă. După ce am plantat toate floricelele, copiii au venit cu ideea de a pune pietricele de jur împrejurul grădiniţei de flori şi bucăţele de cărămidă printre flori.
Finalul a fost minunat, grădiniţa arăta splendid iar copiii erau fascinaţi că totul fusese făcut de ei. Şi-au stabilit să le supravegheze în fiecare zi şi să le ude.
Am continuat în ziua următoare cu Unirea. Copiii de aici pregătiseră deja terenul pentru plantatul florilor împreună cu doamna învăţător. Aşteptau cu nerăbdare să ajungem. În momentul în care am parcat, au venit cu toţii la maşină întrebând la unison unde sunt florile.
Au luat fiecare floricelele şi am mers la locul unde trebuiau plantate. Câţiva dintre băieţi, cei mai mari în special, au mers şi au adus apă în găleţi de la fântâna de lângă şcoală. Erau atât de îngrijoraţi să nu greşească cu ceva, conştiincioşi în toată această situaţie. Aplicau diverse sfaturi date de părinţi sau pe care le observaseră la aceştia acasă când avuseseră activităţi similare. Într-un final au ieşit mai mult grădiniţe cu flori, împrejmuite cu pietricele. Copiii erau foarte bucuroşi şi îngrijoraţi de evoluţia acestora, stabilindu-şi ca în fiecare zi să fie udate de un grup de copii dintre ei, astfel încât prin rotaţie toată lumea să facă acest lucru.
La Fărcaş entuziasmul copiilor a atins cote maxime. Fiecare ştia ce trebuie să facă, respectiv unii au curăţat terenul, alţii au greblat, alţii au făcut gropile pentru flori, alţii au adus apă şi au pus la rădăcina florilor. A fost nevoie doar de puţină supraveghere. Parcă fiecare ştia să facă aceste lucruri atât de bine încât nu mai era nevoie de mai mult. Au aplicat atât sfaturile primite de la doamna învăţător cât şi din ceea ce observaseră la apropiaţii din familie. I-am urmărit pe tot parcursul acestuia proces, i-am fotografiat, din când în când i-am îndrumat. De multe ori însă nici nu mă observau, nici nu mă auzeau.
Preocuparea lor fundamentală şi grija erau îndreptate spre a-şi îndeplinit sarcinile foarte bine, atât pentru a nu dezamăgi dar în special pentru că îşi doreau cu adevărat ca totul să iasă perfect. Mulţumirea de sine a fost foarte mare la terminare. Totul arăta mirific. Dar nu atât florile erau minunate şi foarte frumos plantate dar veselia şi mulţumirea care se citea pe chipurile lor.
Am observat disciplină, corectitudine, spirit de echipă printre copii. A fost mai presus de altele, o responsabilitate pentru copii îmbinată cu relaxare şi destindere. Au ştiu să respecte toate regulile stabilite dinainte, s-au degajat dar au ştiut că ceea ce făceau era o sarcină pentru ei care trebuia să iasă bine. A fost foarte mulţumitor sentimentul pe care l-am trăit.

Localizare

Contact

0351 439 008 | 0749 153 016
0351 439 008 | 0749 153 016
Str. Romul, Bl.D, Ap.7
Str. Romul, Bl.D, Ap.7
Craiova, Dolj
Craiova, Dolj
office@fundatia-adina.ro

Prietenii Nostri